"În tot ceea ce sunt, în faptă (n.n. , în cântec) sau în cuvânt, trăiesc, așa cum pot, moștenirea străbunilor. Cei care au construit o cultură, (n.n. o muzică, ) o istorie și o lume astăzi aproape uitată: România Străveche." Mihai-Andrei Aldea https://mihaiandreialdea.org/romania-a-k-a-imperiul-roman-scurta-istorie/ Romania a.k.a. Imperiul Roman, scurtă istorie
Pagini de cultură și civilizație românească. Patru (stră)bunici: TRACO-ILIRII (DACII sunt doar o ramură a lor), SCIȚII, ROMANII, CELȚII
https://mihaiandreialdea.org/2017/05/22/pagini-de-cultura-si-civilizatie-romaneasca-patru-strabunici/
România Străveche. O lumânare arzând în furtună
https://mihaiandreialdea.org/2017/11/20/romania-straveche-o-lumanare-arzand-in-furtuna/
"Era o lume, o cultură a duhului, într-un înţeles pe care greu îl poate pătrunde omul actual. O lume, o cultură, în care dragostea faţă de Creaţie îmbrăţişa înţelept şi într-o subtilă şi bogată ierarhizare tot ceea ce exista, de la dobitoace (animalele domestice) şi fiare (animalele sălbatice) până la ceruri şi ape. Era o lume de o mistică profundă, în care lumina Adevărului ajuta la o vedere atât de deosebită a lucrurilor, încât astăzi multora li se pare de basm. Dar ce este mărturisită [...] prin vieţile a milioane şi milioane de Români, printr-o limbă în care şi lumea este lumină (căci lume vine, ca şi lumină, din lumen, căci prin lumină şi de către Lumină a fost creată lumea)"
STRĂBUNII UITAȚI. CEI DINAINTE DE NOI
"Legenda obişnuită spune că Românii ar fi urmaşii Dacilor şi Romanilor. Dacă prin „daci” înţelegem locuitorii din Dacia, legenda se apropie de adevăr. Pentru că în Dacia, în afară de ramurile tracice nordice şi sudice avem şi foarte puternice ramuri celtice, ilire şi scitice.
Doar că Neamul Românesc s-a format pe o întindere mult mai mare. Dacă excludem restul Romaniei [a.k.a. Imperiul Roman], tot avem un pământ străbun întins din Alpii Răsăriteni până la Caucaz, din Moravia (în Cehia de azi) până în nordul Asiei Mici, de la nord de Carpaţi până la Marea Mediterană. Teritoriu în care Traco-Ilirii, Galii (Celţii) şi Scito-Sarmaţii au format, prin plămada Romană creştină, Poporul Român.
Vom aminti, aici, pe scurt, câte ceva despre Străbunii cei vechi ai Neamului Românesc. Uitaţi aproape cu totul, ignoraţi, dispreţuiţi.
Ruptura între Românii de astăzi şi înaintaşi este în foarte mare parte pricina scăderii şi nenorocirilor care apasă acest popor.
(I) CELȚII sau GALII
https://mihaiandreialdea.org/2017/06/16/strabuni-uitati-cei-dinainte-de-noi-i/
(II) ROMANII
https://mihaiandreialdea.org/2017/07/20/strabunii-uitati-cei-dinainte-de-noi-ii/
(III) TRACO-ILIRII (DACII sunt doar o ramură a lor)
https://mihaiandreialdea.org/2017/10/07/strabunii-uitati-cei-dinainte-de-noi-iii/
(IV) SCITO-SARMAȚII
https://mihaiandreialdea.org/2018/04/12/strabunii-uitati-cei-dinainte-de-noi-iv/
Închei aici scurta prezentare a Străbunilor Neamului Românesc: Traco-Ilirii, Scito-Sarmaţii, Celţii şi Romanii. Patru neamuri întinse, puternice, războinice, creatoare de artă şi meşteşuguri, cu bune şi rele. Dacă citiţi materialele pe care le-am închinat acestor Străbuni veţi putea scăpa de prejudecăţile de ură sau laudă exagerată, de ignorare a unora sau acceptare doar a unora dintre ei. Rostul rândurilor mele a fost acela de a-i aduce puţin mai aproape de sufletul nostru, al Românilor de astăzi. Nu am avut nicio intenţie de a înfăţişa tot ceea ce au făcut şi au creat, tot ceea ce au fost; ar ceva fi dincolo de limitele oricărui om. Am vrut doar să deschid inima noastră către ei, cu realism şi respect.
Păstrăm ceva din moştenirea lor, din sufletul lor. Şi din cele bune, şi din cele rele. Cele rele să se spele, cele bune să se-adune! Şi să ne cinstim Străbunii ducând mai departe tot ce a fost bun şi frumos la ei, în lumina lui Christos – cea prin care cei patru Străbuni s-au unit, născând Neamul Românesc."
Cânt la fluierul "Celtic Winds" din fibră de carbon în DO https://carbony.com/product/carbony-high-whistle-in-c/
Viața și Cântecele Străbunilor - Interviu cu Nicolae Sanda și Dan Panu-Misailescu - Polovragi 2019
Videoclipul în limba Engleză: The Jiana Traditional Whistle Tune from Polovragi, Romania - Nicolae Sanda feat. Dan Panu-Misailescu
Polovragi, județul Gorj, România - 18 iunie 2019
Nicolae Sanda (Nea Culiță) - 80 de ani
Dan Panu-Misailescu - 33 de ani
#Polovragi #fluier #fluierași #folclor #românesc #România #RomâniaStrăveche #PlaiulNou
Viața și Cântecele Străbunilor - Interviu cu Nicolae Sanda și Dan Panu-Misailescu - Polovragi 2019
Transcrierea: D)Când v-ați dus la oi și ciobanul mergea în fruntea turmei și cânta jiana asta și oile mergeau după el. Așa e?
N)Da, domne!
D)Să ne povestiți și nouă un pic așa cum a fost.
N)Păi cam așa era, acum vreo 50 de ani.
D)Dumneavoastră câți ani aveați atunci?
N)Păi aveam 30.
D)Și pe unde erați, pe ce munți erați atunci?
N)Pe Olteț la deal, urcam la Negovanu.
D)Dumneavoastră!
N)Omul cu turma!
D)Aha, și dumneavoastră aveați altă turmă?
N)Da, cu alt băiat eram în urma lor. Și-am auzit cântând. Și de moment am încercat să imit. Și când am ajuns sus acolo la deal în munte, un altul: “Bă, reținuși melodia ce cântă ăla din fluier?”
Zic: “Reținui ceva!”
“Ia zi!”
Și i-am zis, am cântat.
Și de-atuncea a rămas.
Au mai învățat și alții, și alții, și alții și a continuat de există și acum.
D)Și el mergea în fruntea turmei și cânta din fluier.
N)Da, dar era în vârstă, era bătrân.
D)Și oile mergeau după el.
N)Da, păi așa se merge, unul merge înainte, altul în urma oilor.
Și cam asta ar fi povestea.
D)Foarte frumos!
N)Ce să mai!
D)Și dumneavoastră m-ați învățat jiana asta după 50 de ani.
N)Da, cam 50 de ani.
D)Vă mulțumesc, e foarte frumoasă!
N)Și eu am zis că e. Am zis că e, numai că nu mai se prea cântă, nu au mai fost alții ca să preia.
Și dumneavoastră fiind interesat, ați învățat-o.
D)Sunt! Eu sunt programator dar iubesc folclorul!
N)Foarte bine! Mă bucură!
D)Și natura în general!
N)Mă bucur să rămână în continuare, să nu se piardă! Sunt multe care s-au pierdut! Dar acuma să sperăm că se mai continuă! Să mai continue!
D)Și tocmai de aceea vă mulțumesc că ați mers la studio și ați venit cu noi la înregistrări, la filmări zilele acestea. Știu că a fost greu pentru dumneavoastră dar uite așa rămâne folclorul și pentru… nu numai pentru noi, și pentru Iulia și pentru copii și pentru copii copiilor și așa mai departe.
N)Pentru tineret, da! E ceva interesant! Ce se poate să păstrăm, încercăm să păstrăm
D)Sunt niște comori care ar fi păcat să se piardă.
N)Da!
D)Dar uite că nu se pierd!
N)Nu se pierd! Într-un fel ați văzut că și când am mers la studio, domnul Parnica a fost interesat de melodie.
D)Da, a recunoscut folclorul autentic și l-a apreciat!
N)Da, l-a apreciat!
D)Mai ales că dumneavoastră aveți 80 de ani. Mulți înainte!
N)La fel și dumneavoastră!
D)A apreciat cu atât mai mult când v-a auzit cântând
N)Am văzut că era surprins.
D)Da!
Și m-a întrebat: “Chiar are 80 de ani Nea Culiță?”
I-am zis: “Da!”
S-a văzut aprecierea din ochii lui. Și acum mâine a spus că abia așteaptă să vă revadă
N)Să ne întâlnim! Încercăm să… Dacă ne ajută timpul măcar ca astăzi
D)Doamne ajută! Da, la prânz mâine dacă e așa...
N)Se rezolvă
D)Da
N)Da
D)Și învârtita spuneați că ați auzit-o de la cineva când mergea să adape boii? Sau...
N)Nu, nu, asta a fost…
D)Ăsta-i alt cântec. Spuneați că era un tânăr care mergea să adape vitele...
N)Nu, nu, aia-i altă poveste. Aia nu v-am cântat-o eu
D)Așa
N)Asta a fost, Nicușor știe, în Balota se duceau și din Racovița cu oi și veneau și Vaideenii.
Chiar Dumitru lu’ Glăjoi mi-a dat oile și cică
“Bă, când o fi să urc la munte, vii să mă ajuți și-ți socotesc zilele. ”
D)Așa
N)Și m-am dus până-n munte acolo să urc, așa, și-am stat o săptămână, până s-au organizat și ei acolo
D)Da
N)Și un băiat, era mai în vârstă decât mine, din Vaideeni, când pornea dimineața că acolo e un crac, de la stână o iau pe un crac în sus, nu era dimineață până el nu cânta învârtita asta. Și am reținut-o. Și m-a încântat. Chiar că e ceva foarte… Cu înțeles!
D)E foarte frumoasă într-adevăr!
N)E cu înțeles!
D)Și dumneavoastră cam câți ani aveați atunci? La învârtită mă refer.
N)La învârtită, 20 de ani
D)Aha, deci erați mai tânăr decât la jiană
N)Mai tânăr, 20 de ani. În urmă m-a luat în armată. Cam 19 ani aveam
D)Și ciobanul de la care ați auzit învârtita era la fel de în vârstă ca și ciobanul de la care ați auzit jiana?
N)Nu, nu, mai tânăr ciobanul
D)Era mai tânăr
N)Mai tânăr, dar era un om foarte tăcut. Dacă-l întrebai de vorbă vorbea, daca nu, nu!
D)El vorbea din fluier, să înțeleg!
N)Da. Din fluier vorbea des!
D)Da!
N)De acolo am prins. De acolo am învățat
D)Cânta seara la foc mai mult sau la fel...
N)Când pornea dimineața.
D)Când pornea dimineața cu oile, el era în fruntea turmei și cânta
N)El își lua fluierul și parcă îl știau și oile, mergeau după el! Era foarte interesant
D)Am înțeles
N)Și aia de atuncea o știu
Bine, ați văzut că știu mai multe
D)Așa este!
N)Dar astea mi-au rămas mie cel mai.. Mi-au plăcut melodiile astea două pe care le cântarăm acum
D)Da, am văzut
N)Și cu domnul Parnica
D)Da, domnul Parnica a făcut o orchestrație de excepție
N)Da, pe mine cel puțin, m-a încântat!
D)Așa este! Mă bucur că vă place și vă mulțumesc încă o dată pentru că m-ați învățat cântecele acestea foarte frumoase! Adică folclor românesc autentic, cultură românească din moși strămoși!
N)Și din zonă!
D)Și din zona noastră a Polovragiului, da, cu atât mai mult!
N)Da!
Bine, putem merge.
D)Da.
#Polovragi #viața #strămoșilor
▶️ DTube